Muzica și atotprezența ei în viața oamenilor
Muzica este prezentă la toate nivelurile umane. O găsim în cântecul de leagăn pe care o mamă îl cântă copilului nou-născut. O găsim în pasiunea unui îndrăgostit care își eliberează tensiunea interioară printr-un act de creație muzicală, dedicat iubirii vieții lui. O găsim în cântecele pe care absolvenții unei școli le cântă. O găsim în cluburile de noapte, unde tinerii dansează cu energie și exuberanță. O găsim în liturghia Sfântului Ioan Hrisostom, care este recitată în mod obișnuit de atâtea sute de ani. Ea apare la fel de vie în imnurile înflăcărate ale bisericilor protestante, unde fervoarea emoției se împletește cu adevărul religios. O regăsim, de asemenea, în sunetul imnului național, cântat pe stadioane sau în cadrul momentelor de patriotism. Nu este absentă nici din cântecele și numărătorile copiilor, din acea zonă de întâlnire socială, unde singurul lucru care contează este jocul. Prin muzică celebrăm ceea ce este viu, dar și ceea ce nu mai este, așa că o găsim și în cadrul unui recviem sau într-un ultim marș cântat de o fanfară militară.
Putem vedea acum, clar, faptul că muzica pătrunde și îmbogățește toate sferele experienței umane. Prin intermediul muzicii, umanitatea reușește să transforme adevărul abstract al conceptului într-un adevăr emoțional irezistibil, unul care face apel la dinamism afectiv, dar și la angajarea în mișcare a trupurilor noastre. Căci, de prea multe ori, actul gândirii, cel care ar trebui să ducă la eficientizarea vieții noastre în scopul găsirii de soluții pentru problemele cotidiene apărute, se transformă într-o ruminație ciclică ce aduce trupul la epuizare. Însă, dacă ne deschidem față de natura afectivă a adevărului prezentat prin muzică, viața noastră interioară găsește corespondență în această formă a frumuseții. Așa că bucuria ne invadează atunci când reușim să ne actualizăm sinele subiectiv printr-o realitate exterioară și astfel să fim validați în trăirea noastră intimă la nivel de reprezentare exterioară.
Muzica se regăsește și în regnul animal, unde face posibile ciclurile biologice, iar ele primesc, astfel, o frumusețe aparte. Însă, când vorbim de prezența ei în viața umană, dincolo de zona comună pe care o împărtășim cu animalele, muzica are în plus și semnificații spirituale. Aceasta pentru că muzica vizează în primul rând modul în care viața se manifestă în noi la nivel subiectiv, la nivelul limbajului vieții interioare. Ritmurile și tonurile muzicale sunt ritmurile și tonurile vieții. Muzica folosește tensiunea, elemente de crescendo și diminuendo, gamele majore și minore, interludiul și tempoul, nu pentru a-și comunica adevărul într-o manieră logică și descriptivă formal, ci, dimpotrivă, ea dezvăluie natura sentimentelor cu un grad de detaliu și de adevăr pe care limbajul nu-l poate aborda, după cum afirmă și Langer.12,13Muzica este limbajul cel mai pur, pe care noi oamenii l-am dezvoltat, pentru a comunica modul în care viața se face simțită în noi.
Muzica și emoțiile noastre
Muzica, fiind în primul rând o formă de artă, exprimă, la nivel de sunet, emoțiile noastre umane, cele care ne colorează viața interioară. Deși multora dintre noi ne place muzica care are în compoziția ei versuri consistente din punct de vedere semantic, muzica este ascultată, în principal, pentru starea emoțională pe care o produce. Câteodată, prin muzica pe care o ascultăm, căutăm trimiteri la ceea ce deja simțim, căutăm ecoul exterior al sufletului nostru, iar altădată, ne trezim că încercăm să aducem în noi simțiri uitate, stări interioare după care tânjim. Ambele situații vorbesc despre puterea imensă a muzicii de a naște în noi o complexitate de emoții așa de bogată.1 Emoțiile sunt trezite de muzică și devin mult mai intense odată ce ritmul și melodia ne înconjoară cu armonia sa. Prin muzică putem accesa emoții precum: bucurie, tristețe, furie, etc; însă, ansamblul afectiv pe care muzica îl formează în întregul ei, depășește cu mult o înșiruire logică de cuvinte, care își găsesc sensul în niște definiții dintr-un dicționar, adică niște cuvinte printre alte cuvinte. Așa că muzica, prin ceea ce invocă, celebrează interioritatea noastră, sinele nostru autentic, care, pentru cei mai mulți dintre noi, se rezumă la amintirea unei copilării pierdute. Deci, prin acest dar pe care ea ni-l oferă, putem să vorbim și despre puterea ei vindecătoare. Ea poate fi folosită drept mijloc de exprimare a propriei individualități pierdute printre multiple roluri pe care societatea ni le-a atribuit.2 Atunci, muzica va aduce înaintea noastră, prin frumusețea ei inepuizabilă, trăiri afective care au fost adâncite în uitare și care se cer răscumpărate. Din acest motiv, ea devine indispensabilă unei vieți bune, una trăită din plin. Căci adevărată viață, și anume viața trăită din belșug, ne cere să ne integrăm adâncul trecutului nostru, pentru ca revărsarea frumuseții să ne inunde prezentul. Iar muzica poate să fie instrumentul Lui Dumnezeu în acest proces.
Muzica și dezvoltarea cognitivă
Muzica și dezvoltarea cognitivă sunt de asemenea interconectate. Pot spune asta din pricina a ce ne spune știința la ora actuală. Lecțiile de pian, predate în mod individual, au cel mai mare efect asupra creșterii abilităților spațio-temporale. Iar acest efect este unul măsurabil la nivel empiric. Abilitățile spațio-temporale sunt de folos în domenii precum matematica, științele, ingineria și șahul,10care fac parte din domeniul științelor fixe.
Muzica și efectele ei vindecătoare
Dincolo de capacitatea noastră de a ne impune voința asupra mediului înconjurător prin inteligența noastră cognitivă ridicată, dincolo de măsurarea și reprezentarea realului într-o formă de adevăr științific, să fii om înseamnă, totuși, să fii o ființă fragilă. Acest aspect, așa cum deja am discutat, își află rădăcina în tirania subiectivismului nostru, însă, în același timp, limitările trupurilor noastre ne expun mereu slăbiciunii. Subiectivitatea ne face vulnerabili unui continuu joc al emoțiilor, cel care produce în noi plăcerea de a ne simți vii, plăcere validă la nivelul fiecărei tip de emoție, dar care poate deveni, în aceeași măsură, o povară imensă. Asta apare atunci când emoțiile nu sunt procesate la timpul lor și ele ajung, astfel, să fie re-experimentate într-un mod foarte intens, însă nu ca și un dar de a fi viu, ci ca o povară necesară supraviețuirii. Așa că unul din marile beneficii ale muzicii, pe lângă dezvoltarea abilităților noastre cognitive și manifestarea artistică a sentimentelor noastre, este reglarea emoțională și inducerea unei stări de bine. Capacitatea sa vindecătoare vizează stări afective precum stresul, anxietatea, depresia.14,15 Să nu uităm, însă, că bolile neurodegenerative, precum boala Parkinson sau Alzheimer pot să fie, de asemenea, abordate terapeutic prin muzică, după cum ne arată studiile .12
Muzica și societatea
Nu în ultimul rând, doresc să amintesc importanța rolului social pe care muzica îl are în dezvoltarea noastră ca oameni. Chiar dacă ne este greu să acceptăm asta, într-o cultură precum cea de astăzi, una care pune așa mult accent pe individualitate, umanitatea este integrată într-o sferă socială mult mai largă decât spațiul strâmt al experienței noastre sociale individuale. Atunci când ne referim la ritualuri religioase sau la cele de natură etnică și națională, muzica joacă un rol central. Repetarea unor comportamente specifice acompaniate de muzică este ceea ce creează ritualul în sine. Astfel este implementată și consolidată identitatea noastră culturală, iar moștenirea primită de la înaintașii noștri, cei de care avem așa mare nevoie pentru a dezvolta rădăcini sigure, primește continuitate. Tot astfel, muzica, prin emoțiile împărtășite la nivel comunitar în cadrul festivităților, al liturghiei și al concertelor, face posibilă realizarea unei unități sociale, politice și religioase. Asta se întâmplă deoarece prin muzică se trece dincolo de limbaj conceptual și se reușește realizarea unei stări de unitate între mai mulți indivizi. Asta este posibil prin trăirea unei stări afective, una care este asumată colectiv.16 Tot muzica, fiind o formă de expresie artistică prezentă în toate culturile umane, naște posibilitatea ca prin intermediul tonului și al ritmului, să apară între noi un spațiu al emoțiilor împărtășite,. Aici, în mijlocul armoniei sonore, deschiderea transculturală și depășirea diferențelor etnice devine o posibilitate. Astfel, cu ajutorul muzicii, folosindu-ne de limbajul ei profund afectiv, putem experimenta un sentiment de identitate umană împărtășită. Iar muzica de vânătoare a triburilor nativ americane, cântecele tribale ale pigmeilor din Africa, dar și simfonia unei orchestre vestice, să fie integrate într-un spațiu comun întregii umanități.
Concluzii
Cred că cea mai bună concluzie pentru acest articol despre muzică este meditația teologului George MacDonald: “Raiul… un loc în care tot ceea ce nu este muzică este tăcere.”17
Toți tânjim după rai… Unii dintre noi sperăm să-l atingem încă de aici, așa că depunem efortul necesar achiziției formei de paradis visată. Alții dintre noi devenim conștienți că îl avem deja, iar pământul este doar locul unde lumina raiului face posibilă odihna noastră. Așa că învățăm să îi savurăm muzica cât timp suntem încă aici, pe pământul celor muritori. Devenim capabili să facem acest lucru doar dacă învățăm să iubim tăcerea, doar dacă învățăm să ne odihnim în muzica care este dincolo de orice zgomot.
Aici, la Much to be Told, dorim să vă propunem muzica vieții, muzica odihnei. Iar în același timp, respingem zgomotul infernal al acestei lumi, lume aflată mereu în graba de a produce noi și noi versiuni ale aceleiași minciuni. Minciuni pe care le vinde nesăbuiților pentru a-și justifica valoarea și sensul. Nu fiți acei nesăbuiți, nu vă cheltuiți viața pe efortul de a vă afirma prin job, accesorii vestimentare sau număr de urmăritori pe Instagram. Căutați odihna, iar atunci muzica de la Untold va deveni lipsită de orice sens practic. Oamenii își spun că mersul la Untold îi ajută să se distreze, însă neagă realitatea dureroasă a faptului că ei merg la Untold pentru că au nevoie să uite, să uite că e greu să fii viu și să nu știi cine ești. Acea trăire de “bliss” pe care ți-o oferă Untoldul e minciună și nu pentru că senzația nu e reală. Suntem creștini, nu hinduși, recunoaștem realitatea acelei senzații. Problema e că nu durează, iar tu vei avea nevoie de noi doze de “bliss” ca să uiți, vei avea nevoie de noi bilete la Untold. Dar așa funcționează comerțul, așa funcționează tranzacția comercială, vor spune unii. Da, așa funcționează comerțul, și e trist; lumea nu e un loc ideal, asta o știm cu toții. Cel care vinde are nevoie să fii dependent de produsul lui, nu își dorește să devii autonom și să depășești nevoia de a cumpăra marfa lui. Noi suntem aici să vă spunem că există o alternativă, că există o cale spre libertate, însă de voi depinde ce veți alege.
Bibliografie:
1.Emotional responses to music | Hauke Egermann | TEDxGhent
2.Music and the inner self | James Rhodes | TEDxMadrid
3.What gives music its identity? | Anuja Kamat | TEDxPanaji
4.How Music Can Heal Our Brain and Heart | Kathleen M. Howland | TEDxBerkleeValencia
5.Syncopation: expect the unexpected
6.Music and madness: neuropsychiatric aspects of music
7.Music and the brain: disorders of musical listening
8.The science of music: Why your brain gets hooked on hit songs | Derek Thompson | Big Think
9. Why Does Music Move Us?
10.https://www.desprecopii.com/info-id-14547-nm-Investeste-in-inteligenta-copilului-cu-lectii-de-pian.htm
11.https://www.brainhq.com/blog/top-12-brain-based-reasons-why-music-as-therapy-works
12.Music and the brain: the neuroscience of music and musical appreciation
13.Philosophy in a New Key: A Study in the Symbolism of Reason, Rite, and Art … By Susanne K. Langer 1951, p. 199
14.Music therapy for depression
15. Analysis of the Effect of Music Therapy Interventions on College Students with Excessive Anxiety
16. Implementation and Strategies of Community Music Activities for Well-Being: A Scoping Review of the Literature
17. Unspoken Sermons Series – George MacDonald
